Tabel cote succesorale

Exemple concrete de împărțire

Cele patru clase de moștenitori

Regula de bază e simplă: clasa mai apropiată o înlătură pe cea mai îndepărtată. Dacă există măcar un copil, frații și părinții nu moștenesc nimic. Soțul supraviețuitor face excepție, el vine în concurs cu oricare clasă.

• Clasa I: descendenții, adică copiii, nepoții, strănepoții.
• Clasa a II-a: ascendenții privilegiați (părinții) și colateralii privilegiați (frații și surorile, plus descendenții lor).
• Clasa a III-a: ascendenții ordinari, adică bunicii și străbunicii.
• Clasa a IV-a: colateralii ordinari, adică unchii, mătușile și verii primari.

În interiorul clasei a doua, împărțirea se face potrivit art. 978: dacă vine la moștenire un singur părinte, acesta ia un sfert, iar frații și surorile trei sferturi; dacă vin ambii părinți, ei iau împreună o jumătate, iar frații cealaltă jumătate.

Dreptul special al soțului supraviețuitor

Peste cota din tabel, art. 974 îi dă soțului supraviețuitor un drept în plus, atunci când nu vine în concurs cu descendenții: mobilierul și obiectele de uz casnic afectate folosinței comune a soților. Practic, mobila și electrocasnicele nu se împart cu părinții sau cu frații defunctului.

Ce nu poate schimba un testament

Cotele din tabel sunt cele legale, valabile în lipsa unui testament. Un testament le poate modifica, dar nu oricum: soțul supraviețuitor, copiii și, în lipsa lor, părinții sunt moștenitori rezervatari, iar rezerva fiecăruia este de jumătate din cota care i s-ar fi cuvenit legal. Restul se numește cotitate disponibilă și poate fi lăsat oricui. Detaliile, în articolul despre testament și contestarea lui.

Cum se folosește tabelul

Cotele din tabel sunt punctul de plecare. Ca să producă efecte, moștenirea trebuie dezbătută, iar calitatea de moștenitor se dovedește cu certificatul de moștenitor. Termenul de acceptare a moștenirii este de un an de la deschiderea ei, iar depășirea lui atrage pierderea drepturilor.

Dacă moștenitorii nu se înțeleg la împărțirea efectivă a bunurilor, urmează partajul succesoral, iar taxa de timbru o poți estima cu calculatorul de taxă. Cota este o fracțiune din întreg patrimoniul, nu un bun anume: doi copii cu câte 1/2 nu înseamnă că unul ia apartamentul și celălalt mașina, ci că fiecare deține jumătate din tot, până la partaj.

Întrebări frecvente

Ce se întâmplă dacă un moștenitor refuză să participe?

Dacă renunță expres la moștenire, partea lui se împarte între ceilalți moștenitori din aceeași clasă. Dacă pur și simplu nu se prezintă și nu acceptă în termenul de un an, este considerat străin de moștenire.

Se poate modifica cota unui moștenitor?

Prin acordul tuturor moștenitorilor sau prin hotărâre judecătorească, în caz de litigiu. Cotele se schimbă și când există un testament, care poate fi la rândul lui contestat în instanță.

Cine stabilește tabelul final de cote?

Notarul sau instanța, în funcție de tipul succesiunii. La notar, rezultatul se consemnează în certificatul de moștenitor.

Copiii din afara căsătoriei au aceleași drepturi?

Da. Filiația stabilită legal produce aceleași efecte, indiferent dacă părinții au fost sau nu căsătoriți.

Fostul soț moștenește?

Nu. Calitatea de soț supraviețuitor se apreciază la data deschiderii moștenirii, iar divorțul o înlătură.

Nepoții moștenesc dacă părintele lor a murit înaintea bunicului?

Da, prin reprezentare succesorală: ei culeg partea care i s-ar fi cuvenit părintelui lor.

Datoriile se moștenesc?

Da, proporțional cu cota fiecăruia. De aceea, când pasivul depășește activul, se analizează renunțarea la moștenire. Am scris despre asta aici.