Insulta și calomnia nu mai sunt infracțiuni: Codul penal în vigoare din 2014 nu le mai prevede, iar plângerea penală se clasează. Remediul este civil și poate fi mai eficient: obții ștergerea conținutului, o hotărâre care constată caracterul ilicit și despăgubiri. Îți arăt ce trebuie dovedit și ce faci în primele ore.
Un comentariu pe Facebook, o recenzie falsă pe Google, o postare într-un grup local. Prima reacție a majorității oamenilor este să meargă la poliție și să depună plângere penală. Este și primul drum pierdut: insulta și calomnia nu mai sunt infracțiuni în România. Codul penal în vigoare de la 1 februarie 2014 nu le mai prevede.
Asta nu înseamnă că nu ai nicio soluție. Înseamnă că soluția este civilă, iar ea poate fi mai eficientă decât o plângere penală: obții ștergerea conținutului, o hotărâre care constată caracterul ilicit al faptei și despăgubiri.
Vechiul Cod penal, cel din 1969, prevedea insulta și calomnia. Ele au fost scoase din lege în 2006, iar după un deceniu de dispute juridice chestiunea a fost tranșată definitiv de noul Cod penal, intrat în vigoare la 1 februarie 2014, care nu le reia.
Consecința practică: o plângere pentru insultă sau calomnie se clasează pentru că fapta nu este prevăzută de legea penală. Pierzi câteva luni și, între timp, conținutul rămâne online.
Există totuși situații în care mediul online produce fapte care rămân infracțiuni. Nu sunt defăimare, sunt altceva:
Dacă situația ta se încadrează într-una dintre acestea, drumul penal rămâne deschis, în paralel cu cel civil. Vezi cum se formulează o plângere penală corect întocmită.
Dreptul la demnitate, la onoare, la reputație și la propria imagine sunt drepturi ale personalității, ocrotite de Codul civil. Când sunt încălcate, ai la dispoziție un set de remedii concrete.
Art. 253 alin. (1) Cod civil, mijloacele de apărare
„Persoana fizică ale cărei drepturi nepatrimoniale au fost încălcate ori ameninţate poate cere oricând instanţei: a) interzicerea săvârşirii faptei ilicite, dacă aceasta este iminentă; b) încetarea încălcării şi interzicerea pentru viitor, dacă aceasta durează încă; c) constatarea caracterului ilicit al faptei săvârşite, dacă tulburarea pe care a produs-o subzistă.”
Există însă o limitare importantă, pe care puțini o cunosc. Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că, atunci când încălcarea vine din exercitarea dreptului la liberă exprimare, instanța poate dispune numai măsurile de la literele b) și c): încetarea încălcării și constatarea caracterului ilicit. Nu poate interzice preventiv o exprimare viitoare. Este o garanție împotriva cenzurii.
Pe lângă acestea, instanța poate obliga autorul să publice, pe cheltuiala lui, hotărârea de condamnare, iar persoana prejudiciată poate cere despăgubiri pentru prejudiciul suferit, inclusiv pentru cel nepatrimonial.
Aici se câștigă sau se pierde procesul, iar diferența nu stă în cât de jignitor a fost mesajul.
Adevărul afirmației este apărarea principală a celui care a publicat. Dacă ceea ce a spus este real și de interes public, acțiunea are șanse mici, oricât de neplăcut ar fi conținutul.
O captură de ecran simplă este contestabilă. Cea mai sigură variantă este o constatare făcută de un executor judecătoresc, care încheie un proces-verbal despre ce se afla online la acel moment. Costă, dar transformă o imagine într-o probă greu de combătut.
Un profil anonim nu blochează procesul, dar îl complică. Se pot solicita date de la platformă, iar în anumite condiții instanța poate dispune măsuri pentru identificare.
O notificare scrisă către autor și o raportare către platformă. Multe situații se rezolvă aici, iar refuzul dovedit întărește ulterior poziția ta în instanță.
Când prejudiciul se produce în fiecare oră, se pot cere măsuri provizorii pe cale de urgență, până la soluționarea procesului.
Se cere constatarea caracterului ilicit, încetarea încălcării, publicarea hotărârii pe cheltuiala autorului și despăgubiri.
Nu există un barem. Instanțele apreciază în funcție de gravitatea afirmațiilor, de amploarea difuzării, de consecințele suferite și de conduita autorului după publicare. O postare într-un grup de câteva zeci de persoane nu se compară cu una devenită virală.
Două observații din practică. Sumele acordate în România sunt, de regulă, moderate, iar cererile exagerate lucrează împotriva reclamantului: instanța le percepe ca pe o tentativă de îmbogățire, nu de reparare. Iar dacă autorul are venituri mici, hotărârea rămâne greu de executat, chiar câștigată.
De aceea, în multe dosare, valoarea reală stă în hotărârea care constată public că afirmațiile au fost nelegale și în obligarea la publicarea ei, nu în suma încasată.
Acțiunea în despăgubiri se prescrie în termenul general de 3 ani, care curge de la data la care ai cunoscut paguba și pe cel răspunzător. Cererile de încetare a încălcării se pot formula oricât timp încălcarea durează.
Practic însă, timpul lucrează împotriva ta: postările se șterg, conturile dispar, iar dovada devine tot mai greu de făcut. Conservarea probei în primele zile este cea mai importantă decizie din tot dosarul.
Și persoanele juridice au drepturi nepatrimoniale, printre care dreptul la denumire și la reputație comercială. O recenzie falsă sau o campanie de denigrare poate fi atacată pe aceleași temeiuri, iar prejudiciul este de multe ori mai ușor de dovedit: comenzi anulate, contracte pierdute, scăderea încasărilor în perioada respectivă.
Evaluez dacă afirmațiile depășesc limitele libertății de exprimare, organizez conservarea probelor înainte ca ele să dispară, trimit notificarea de ștergere și formulez acțiunea, inclusiv cererea de măsuri provizorii când situația e urgentă. Vezi pe larg zona de drept civil și despăgubiri.
Nu. Insulta și calomnia nu mai sunt infracțiuni: Codul penal în vigoare de la 1 februarie 2014 nu le prevede, iar o astfel de plângere se clasează. Remediul este civil. Rămân infracțiuni faptele conexe, precum șantajul, amenințarea, hărțuirea sau violarea vieții private.
Conținutul publicat, conservat cât mai sigur, ideal printr-un proces-verbal de constatare întocmit de un executor judecătoresc. La acestea se adaugă dovezile prejudiciului: contracte pierdute, mesaje ale clienților, documente medicale, martori.
Da. Instanța poate dispune încetarea încălcării și interzicerea pentru viitor, potrivit articolului 253 alineatul (1) litera b) din Codul civil. În cazurile urgente se pot cere măsuri provizorii, până la soluționarea procesului.
Da, dar procesul e mai lung. Se pot solicita date de la platformă și se pot cere măsuri pentru identificarea autorului. Între timp, conservarea probei rămâne prioritatea.
Adevărul afirmației, mai ales când subiectul este de interes public, este apărarea principală a autorului, iar acțiunea are șanse reduse. Legea protejează reputația împotriva afirmațiilor false sau a atacurilor gratuite, nu împotriva criticii întemeiate.
Depinde de instanță și de probatoriu, în special de identificarea autorului și de expertize. Măsurile provizorii se pot obține însă mult mai repede decât soluția pe fond, iar ele opresc prejudiciul în curs.
Primul pas e conservarea probei, înainte ca postarea să dispară. Evaluez dacă afirmațiile depășesc limitele libertății de exprimare și formulez acțiunea, inclusiv măsurile provizorii dacă e urgent.
Cere o consultanță →