Nu există o procedură prin care o datorie să fie ștearsă la cerere. Există însă patru situații în care obligația se stinge, se reduce sau nu mai poate fi executată: prescripția, insolvența persoanei fizice, clauzele abuzive și viciile cesiunii. Îți arăt condițiile fiecăreia și ce nu trebuie să semnezi între timp.
Nu există o procedură prin care o datorie către bancă sau IFN să fie pur și simplu ștearsă la cerere. Există însă patru situații în care obligația se stinge, se reduce sau nu mai poate fi executată, iar trei dintre ele sunt ignorate de majoritatea debitorilor tocmai pentru că nu se numesc „ștergere”.
Iată care sunt, în ce condiții funcționează și ce nu trebuie să faci în perioada în care ești sunat de recuperatori.
Termenul general de prescripție pentru acțiunile civile este de 3 ani, potrivit articolului 2517 din Codul civil. La creditele cu plată în rate, termenul se calculează, de regulă, pe fiecare rată scadentă, iar declararea scadenței anticipate de către bancă are propriile ei efecte asupra momentului de la care curge.
Două lucruri esențiale, care se ratează cel mai des:
Aici se pierd cele mai multe situații câștigate. Recuperatorii sună tocmai pentru a obține o recunoaștere, iar zece lei plătiți „ca să scap de telefoane” pot reînvia o creanță stinsă de ani de zile. Am detaliat mecanismul în articolul despre capcana angajamentului de plată.
Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fizice este singurul mecanism care duce, la final, la eliberarea de datorii. Se adresează debitorului de bună-credință, ale cărui obligații nu provin din exploatarea unei întreprinderi.
Condițiile de acces
Domiciliul, reședința sau reședința obișnuită în România de cel puțin 6 luni anterior depunerii cererii · starea de insolvență, prezumată după 90 de zile de neplată · cuantumul total al obligațiilor scadente cel puțin egal cu valoarea-prag, stabilită de lege prin raportare la salariul minim pe economie.
Legea prevede trei forme: procedura pe bază de plan de rambursare, procedura judiciară de insolvență prin lichidare de active și procedura simplificată, pentru situațiile cu datorii mici și fără bunuri urmăribile.
Nu toată lumea are acces. Sunt excluși, printre alții, cei care au beneficiat de o eliberare de datorii în ultimii ani, cei condamnați pentru evaziune fiscală sau fraudă, cei care și-au provocat insolvența în mod deliberat și cei care au acumulat datorii prin cheltuieli de lux făcute în stare de insolvență.
Procedura are un cost și o durată reale, iar la final rămâne o mențiune în registrele publice. Nu este o soluție rapidă, dar este singura care închide subiectul definitiv.
Multe contracte de credit, mai ales cele încheiate înainte de 2010, conțin clauze care pot fi declarate abuzive: comisioane de acordare sau de administrare nejustificate, dreptul băncii de a modifica unilateral dobânda, dobânzi variabile legate de un indice intern netransparent, comisioane de risc.
Efectul nu este ștergerea creditului, ci eliminarea clauzei și restituirea sumelor percepute în baza ei. În creditele vechi, cu comisioane lunare încasate ani la rând, diferența poate fi semnificativă și schimbă complet soldul.
Verificarea începe de la contract, graficul de rambursare și extrasele care arată ce s-a încasat efectiv, nu de la suma pe care o afirmă recuperatorul.
Cele mai multe datorii vechi nu mai sunt la bancă. Ele au fost cesionate, de multe ori la o fracțiune din valoarea nominală, unor firme specializate în recuperare. Asta nu le face nevalabile, dar deschide câteva verificări utile:
Nu data la care ai fost sunat prima dată. De la ea se calculează prescripția.
Orice recunoaștere a datoriei repornește termenul. Trebuie știut înainte de a invoca prescripția.
Banca sau un cesionar. Dacă e cesionar, se cere dovada cesiunii și comunicarea ei.
Principal, dobânzi, penalități, comisioane. Aici apar clauzele abuzive și calculele greșite.
Simple telefoane, proces pe rol sau executare silită pornită. De asta depinde ce se poate face și în ce termen.
Verific vechimea creanței și dacă prescripția mai poate fi invocată, analizez contractul pentru clauze abuzive, cer dovada cesiunii și formulez întâmpinarea sau contestația la executare în termen. Dacă situația o justifică, pregătesc dosarul de insolvență a persoanei fizice. Vezi pe larg zona de drept civil și recuperare de creanțe.
Nu la cerere și nu printr-o procedură administrativă. Obligația se poate stinge sau reduce prin prescripție, prin procedura insolvenței persoanei fizice, prin eliminarea clauzelor abuzive sau prin negociere cu creditorul.
Că s-ar putea să fie prescrisă, dar nu automat. Prescripția trebuie invocată de tine, iar termenul se întrerupe printr-o plată parțială, o cerere de reeșalonare sau semnarea unui angajament de plată.
O procedură reglementată de Legea nr. 151/2015, pentru debitorul de bună-credință, cu datorii care nu provin din activitate de întreprindere. Presupune îndeplinirea unor condiții privind domiciliul, starea de insolvență prezumată după 90 de zile de neplată și un prag valoric al datoriilor.
Nu semna înainte de a verifica vechimea creanței. Semnarea valorează recunoaștere a datoriei și poate reînvia o creanță prescrisă, pe care altfel nimeni nu ar mai fi putut-o executa.
Da. Se verifică modul de calcul al dobânzilor și penalităților și existența unor clauze abuzive în contract. Rezultatul obișnuit nu este ștergerea, ci reducerea sumei.
Da, dar repede: contestația la executare se depune în 15 zile de la comunicare. Acolo se invocă prescripția, lipsa dovezii cesiunii sau calculul greșit al sumei.
Nu semna nimic până nu verificăm vechimea creanței. Analizez contractul, dovada cesiunii și modul de calcul al sumei, apoi stabilim ce se poate invoca și în ce termen.
Cere o consultanță →