Estimare orientativă conform art. 5 raportat la art. 3 din OUG 80/2013. Instanța stabilește cuantumul final; pot exista taxe suplimentare pentru capete de cerere distincte.
În materia partajului judiciar, taxa se stabilește la jumătate din taxa prevăzută de art. 3 alin. (1) din OUG 80/2013, calculată la valoarea masei partajabile (art. 5).
| Valoarea cererii | Taxă de bază |
|---|---|
| până la 500 lei | 8%, dar nu mai puțin de 20 lei |
| 501 – 5.000 lei | 40 lei + 7% peste 500 lei |
| 5.001 – 25.000 lei | 355 lei + 5% peste 5.000 lei |
| 25.001 – 50.000 lei | 1.355 lei + 3% peste 25.000 lei |
| 50.001 – 250.000 lei | 2.105 lei + 2% peste 50.000 lei |
| peste 250.000 lei | 6.105 lei + 1% peste 250.000 lei |
Taxa de partaj = taxa de bază ÷ 2.
Multe pagini de pe internet încă arată vechea regulă, cea de 3% din valoare. Nu mai e valabilă. Prin Legea nr. 268/2024, în vigoare din 3 noiembrie 2024, art. 5 din OUG 80/2013 a fost modificat, iar partajul se taxează acum cu jumătate din taxa de la art. 3, care e o scală degresivă.
Diferența e considerabilă, mai ales la valori mari:
| Masa partajabilă | Regula veche, 3% | Regula actuală | Diferență |
|---|---|---|---|
| 50.000 lei | 1.500 lei | 1.053 lei | mai puțin cu 447 lei |
| 100.000 lei | 3.000 lei | 1.553 lei | aproape jumătate |
| 300.000 lei | 9.000 lei | 3.303 lei | mai puțin cu 5.697 lei |
| 500.000 lei | 15.000 lei | 4.303 lei | mai puțin cu 10.697 lei |
Practic, pentru un partaj cu un apartament în București, taxa a scăzut de la câteva mii de lei la sub jumătate. Dacă cineva ți-a estimat costul înainte de noiembrie 2024, cifra e depășită.
Pentru o masă partajabilă de 100.000 lei: taxa de bază (art. 3) = 2.105 + 2% × (100.000 − 50.000) = 3.105 lei. Taxa de partaj = 3.105 ÷ 2 = 1.553 lei. Dacă în aceeași acțiune ceri și stabilirea calității de moștenitor pentru trei persoane, se adaugă 3 × 50 = 150 lei.
Taxa se achită de cel care introduce cererea, la momentul depunerii, altfel acțiunea se anulează ca netimbrată. La final însă, cheltuielile de judecată se suportă de regulă de toți coproprietarii, proporțional cu cota fiecăruia, pentru că partajul profită tuturor. E o particularitate a acestui tip de proces: nu plătește doar cel care pierde, pentru că, tehnic, nimeni nu pierde.
Taxa se calculează la valoarea declarată de reclamant, dar instanța o verifică. Dacă expertiza stabilește o valoare mai mare, taxa se recalculează, iar diferența trebuie achitată. Subevaluarea, făcută ca să se plătească mai puțin la început, se întoarce împotriva ta: dosarul stă pe loc până se completează taxa.
Valoarea la care se raportează taxa e cea de circulație a bunurilor, nu cea din actele de proprietate sau cea impozabilă de la primărie.
Există ajutorul public judiciar, reglementat de OUG 51/2008. Se poate cere scutirea, reducerea, eșalonarea sau amânarea plății taxei, în funcție de venitul lunar pe membru de familie. Cererea se depune odată cu acțiunea sau separat, cu documente care dovedesc situația financiară.
Dacă toți coproprietarii sunt de acord, partajul se poate face la notar, prin act autentic. Acolo nu se plătește taxă judiciară de timbru, ci onorariu notarial, calculat la valoarea bunurilor potrivit grilei notariale, plus taxele de carte funciară pentru imobile.
În general, calea notarială iese mai ieftină și mult mai rapidă decât procesul, cu condiția ca toată lumea să semneze. Comparația între cele două căi și modul efectiv de împărțire sunt explicate în articolul despre cum se împart bunurile în caz de partaj.
Nu mai este, din 3 noiembrie 2024. Acum se plătește jumătate din taxa de la art. 3 din OUG 80/2013, care e o scală degresivă, deci mai mică la valori mari.
Nu. Taxa se calculează o singură dată, la valoarea masei partajabile. Capetele de cerere distincte, cum e stabilirea calității de moștenitor, se taxează separat, cu 50 lei de persoană.
În anumite situații prevăzute de OUG 80/2013, taxa se poate restitui total sau parțial, de exemplu când părțile ajung la o înțelegere pe care o supun instanței. Cererea de restituire se depune la instanța la care s-a plătit.
La unitatea administrativ-teritorială în raza căreia are domiciliul persoana fizică, iar dovada se depune la dosar odată cu cererea.
Da, aceleași reguli din art. 5 se aplică și partajului dintre moștenitori, și celui dintre foști soți.
Se declară o valoare estimativă, iar expertiza din proces o corectează. Estimarea trebuie făcută de bună-credință, apropiată de prețul pieței.
Spune-mi situația și îți estimez exact taxele și pașii pentru acțiunea de partaj.
Cere o consultanță →